Oricine ai fi tu cel care mă ţii acum în mână,
E ceva fără de care totul va fi inutil,
Un avertisment cinstit
înainte de a continua să mă ispiteşti:
Nu sunt ce credeai tu,
ci sunt cu totul şi cu totul diferit.
Cui i-ar plăcea să devină un adept al meu?
Cui i-ar plăcea să-şi anunţe candidatura la afecţiunea mea?
Calea e nesigură, rezultatul e incert, distructiv poate.
Va trebui să renunţi la tot, eu îţi cer să mă ai
drept standard unic şi exclusiv,
Chiar şi aşa iniţierea ta va fi şi ea lungă şi obositoare,
Orice teorie din viaţa ta trecută şi orice conformare
la vieţile din jur vor trebui abandonate,
Lasă-mă aşadar acum
înainte de a te tulbura mai mult,
ia-ţi mâna de pe umărul meu,
Lasă-mă deoparte şi urmează-ţi drumul.
(Walt Whitman: Leaves of grass)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu